OBEZITATEA. PASUL 1

Fie ca am reusit sau nu sa deslusim mecanismele de producere a obezitatii, slabirea ramane totusi un act mai dificil decat pare la prima vedere.

 Indiferent de factorii care au cauzat sau au facilitat depunerea de grasime, dincolo de ceaiuri de slabit si de pilule “minune”,  baza terapeutica a tratamentului a fost si ramane tratamentul dietetic.

Chiar si in tratarea obezitatii care s-a instalat in urma unor dezechilibre endocrine, tratamentul de baza este tot cel dietetic.
Si acest lucru este foarte clar, mai ales ca s-a demonstrat faptul ca, oricare ar fi cauza primara sau factorii favorizanti, obezitatea nu se instaleaza decat in urma unui aport caloric care depaseste nevoile energetice ale organismului.

Pentru a incepe sa mobilizeze grasimile din rezervele adipoase, este necesar ca balanta energetica sa fie negativa, adica ratiile calorice administrate vor fi reduse fata de necesitati, dar aceasta reducere, pe cat posibil, sa nu trebuie sa produca dezechilibre nutritive. Acesta este si principiul terapeutic fundamental in obezitate: transformarea dezechilibrului pozitiv pana atunci, intr-un dezechilibru energetic negativ.

Bineinteles, este necesar sa se cunoasca greutatea ideala la care trebuie sa ajunga in final si cerintele nutritive specifice ale persoanei implicate. Aceste cerinte sunt prezentate sub forma nevoilor energetice si exprimate in calorii.

Regimul alimentar clasic  prescrie un aport caloric de aproximativ 1100-1200 de calorii, aspectul calitativ al ratiei fiind si acesta foarte important, si foarte mult speculat de multitudinea de diete comerciale care ne sunt  prezentate peste tot (vezi  exemplul regimului TIP aici !).  

In acest context trebuie sa amintim faptul ca nu exista si nici nu cred ca se vor “descoperi” curand substante, indiferent din ce ar fi extrase ele care sa “arda” grasimea depusa. Singura modalitate de a “misca” aceste depozite consta in asigurarea unor nevoi energetice neacoperite de aportul alimentar. Numai astfel organismul apeleaza la propriile sale rezerve pe care le arde tocmai pentru obtinerea energiei de care are nevoie si este neasigurata.

Insusirea unei astfel de diete este posibila numai prin educarea continua a comportamentului alimentar al subiectului, prin promovarea unei alimentatii cat mai rationale si sanatoase, dar care intotdeauna implica si “rationalizarea” modului de viata.